PORTOFOLIUL ELEVULUI

Portofoliul, ca metodă de evaluare


Portofoliul la geografie poate cuprinde:

  • lucrări scrise;
  • teste(iniţiale, secvenţiale, sumative);
  • eseuri ;
  • prezentarea unor itinerarii geografice ;
  • referate tematice(cu subiecte diverse);
  • lucrări practice şi aplicaţii în teren;
  • proiecte;
  • prezentarea unor obiective geografice(fişe);
  • analiza şi interpretarea unor date geografice(geologice, litologice, climatologice, hidrologice, biologice, demografice, etc.), a unor hărţi, grafice, cartodiagrame.
Fiecare dintre aceste elemente constitutive ale portofoliului pot fi evaluate separat de către
profesor, la momentul respectiv, prin utilizarea unor metode şi tehnici de măsurare şi evaluare.
Tehnicile de testare sunt diverse şi cuprind itemi obiectivi, semiobiectivi, subiectivi.
  1. Itemii obiectivi :
- reprezintă componente ale testelor de progres, în special ale celor stardardizate ;
- au obiectivitate ridicată în măsurarea /evaluarea rezultatelor învăţării ;
- nu necesită scheme de notare detaliate; punctajul se acordă sau nu în funcţie de indicarea răspunsului corect.
In cadrul tehnicilor de testare bazate pe itemi obiectivi se disting mai multe tehnici specifice :
    1. Itemi cu alegere duală
Solicită elevilor să selecteze unul din două răspunsuri posibile: fals/adevărat; da/nu; corect/greşit ; acord/dezacord ; general/particular ; mai mare/mai mic ; varianta1/varianta2 ; enunţ de opinie/enunţ factual, etc.
Itemii cu alegere duală pot fi utilizaţi pentru :
- recunoaşterea unor termeni, date factuale, principii ;
- diferenţierea între enunţurile factuale sau de opinie;
- identificarea relaţiilor de tip cauză-efect.
Exemple:
1.Clasa/capitolul: Geografie fizică, clasa a IX a / Atmosfera.
Obiectivul: Elevii trebuie să aplice un fenomen fizic învăţat.
Enunţ: Citeşte cu atenţie afirmaţia următoare. In cazul în care apreciezi că afirmaţia
este adevărată, încercuieşte litera A; dacă apreciezi că afirmaţia este falsă,
încercuieşte litera F.
A F Precipitaţiile foarte reduse din regiunile polare sunt determinate de lipsa
unui fenomen de evaporaţie.

2.Clasa/capitolul: Geografia continentelor, clasa a VII a/America de Nord.
Obiectivul: Elevii trebuie să poată corela fenomene învăţate cu plasarea pe un suport
cartografic.
Enunţ: Citeşte cu atenţie afirmaţia următoare. In cazul în care apreciezi că afirmaţia este adevărată, încercuieşte DA; dacă apreciezi că afirmaţia este falsă,încercuieşte NU.
DA NU Delta Fluviului Mississippi este presărată cu lacuri de origine glaciară.
1.2 Itemi de tip pereche:
Solicită din partea elevilor stabilirea unor corespondenţe/ asociaţii între cuvinte, propoziţii, fraze, litere sau categorii de simboluri dispuse pe două coloane. Elementele din prima coloană se numesc premise, iar cele din a doua coloană reprezintă răspunsurile.Criteriul sau criteriile pe baza cărora se stabileşte răspunsul corect sunt enunţate/ explicate în instrucţiunile care preced cele două coloane. Se limitează, de obicei, la măsurarea informaţiilor factuale, bazându-se pe simple asociaţii, pe abilitatea de a identifica relaţia existentă între două lucruri/ noţiuni/ simboluri
Pot solicita diverse tipuri de relaţii: termeni/ definiţii; reguli/ exemple; simboluri/ concepte; principii/ clasificări; părţi componente/ întrebuinţări.
Se poate utiliza material pictural sau o reprezentare grafică.
Exemple:
1.Clasa/capitolul: Geografie generală, clasa a V-a/ Biosfera.
Obiectivul: Elevii trebuie să selecteze şi să coreleze noţiuni învăţate.
Enunţ: In coloana din stânga aveţi notate zonele biogeografice din climatul temperat şi re-
ce. Inscrieţi în spaţiul din faţa fiecărei zone din coloana A litera din coloana B care
corespunde unei plante specifice, reprezentative.
A B.
.1. păduri de foioase a. ierburi
.2. păduri de conifere b. brad
... . 3 stepă c. stejar .
4 tundră d. mesteacăn pitic
e. măslin
2.Clasa/capitolul: Geografia umană, clasa a X a/ Populaţia.
Obiectivul: Elevii trebuie să recunoască corect situarea în spaţiu.
Enunţ: In coloana din stânga aveţi notate zone de concentrare mare a populaţiei.
Inscrieţi în spaţiul din faţa fiecărei zone de concentrare din coloana I., litera din
coloana II. care corespunde continentului( sau regiunii geografice) unde este lo-
calizată:
  1. II.
.. .1. Valea Rinului a. America de Sud
... 2. Valea Nilului b. Europa
.. .3. Câmpia Gangelui c. Asia de Sud
4. Câmpia La Plata d. Africa de Nord
... 5. Zona Marilor Lacuri e. America de Nord
f. Australia

1.3. Itemi cu alegere multiplă:
Presupune existenţa unei premise (enunţ) şi a unei liste de alternative ( soluţii posibile).
Elevul trebuie să aleagă un singur răspuns corect sau cea mai bună alternativă( în al doilea caz, în unele variante, sunt necesare instrucţiuni speciale pentru modul de alegere a celei mai bune alter-
native/a alternativei complete); celelalte răspunsuri ( incorecte, dar plauzibile şi paralele) se nu-
mesc distructori.
Itemii cu alegere multiplă se folosesc pentru:
a. Măsurarea rezultatelor învăţării de nivel taxonomic inferior; măsurarea cunoştinţelor acumu-
late de elevi:
  • cunoaşterea terminologiei;
  • cunoaşterea elementelor/faptelor ştiinţifice;
  • cunoaşterea principiilor;
  • cunoaşterea metodelor şi procedeelor.
b. Măsurarea rezultatelor de nivel superior ( înţelegere; aplicare):
  • abilitatea de a identifica aplicaţii ale faptelor şi principiilor;
  • abilitatea de a interpreta relaţia cauză- efect;
  • abilitatea de a argumenta metode şi proceduri.
Exemple:
1.Clasa/capitolul: Geografia României, clasa a VIII a/ Oraşele.
Obiectivul: Elevii trebuie să precizeze corect o localizare geografică.
Enunţul: Este situat pe Dunăre oraşul:
a. Ploieşti; b. Galaţi ; c. Constanţa ; d. Medgidia.

2.Clasa/capitolul : Geografia României, clasa a XII a/ Hidrografia.
Obiectivul: Elevii trebuie să identifice o relaţie spaţială între mai multe elemente.
Enunţul: La cea mai joasă altitudine se află punctul de vărsare al râului :
a. Olt ; b. Siret; c. Argeş; d. Jiu.
O categorie de itemi care corespund foarte bine specificului învăţării la disciplina geografie o
reprezintă itemii cu alegere multiplă cu suport grafic sau cartografic.

  1. Itemi semiobiectivi:
O întrebare structurată este formată din mai multe subântrebări de tip obiectiv, semiobiec-
tiv, sau mini eseu legate între ele printr-un element comun. Ele umplu practic golul dintre tehni-
cile de evaluare cu răspuns liber( deschis) şi cele cu răspuns limitat ( închis ) impuse de itemi de tip obiectiv.
Modul de prezentare al unei întrebări structurate include:
  • un material/ stimul (texte, date, diagrame, grafice,etc.);
  • subântrebări ;
  • date suplimentare ;
  • alte subântrebări.
Subântrebările din componenţa lor pot viza practic toate categoriile taxonomice, pornind de
la simpla reproducere ( definiţii, enumerări, etc.) până la aplicarea cunoştiinţelor, analiză, sinte-
ză şi formarea de ipoteze, judecăţi de valoare etc.
Exemple:
Clasa/capitolul: Geografia fizică, clasa a IX a/ Clima.
Obiectivul: Elevii trebuie să aplice cunoştiinţele însuşite şi să formuleze judecăţi de valoare.
Enunţul: Două regiuni situate pe Tropicul Racului-Peninsula Arabică şi Delta Gangelui-
au condiţii climatice opuse :
  • în Peninsula Arabică, există un climat deşertic, arid, cu temperaturi foarte ri-
dicate(20°C iarna şi 30°C vara) şi precipitaţii foarte reduse (sub100mm/m²);
  • în Delta Gangelui, există un climat cu două anotimpuri ( unul ploios şi unul se-
cetos ), temperaturi ridicate (20°C) şi precipitaţii foarte mari (peste 5000mm/
an), care cad în anotimpul ploios.
(1).Explicaţi consecinţele climei în fiecare regiune, asupra hidrografiei, vegetaţiei
şi populaţiei;
(2).Explicaţi circulaţia maselor de aer în cele două situaţii;
(3).Explicaţi cauzele diferenţierilor climatice.

  1. Itemi subiectivi ( cu răspuns deschis)
Ca tehnici de utilizare amintim :
3.1 Rezolvarea de probleme ( care, în unele cazuri se pot încadra în categoria itemilor semiobiectivi). Reprezintă antrenarea într-o activitate nouă, diferită de activităţile curente ale procesului de instruire pe care profesorul o propune la clasă ( fiecărui elev sau grup), cu scopul dezvoltării creativităţii, gândirii divergente, imaginaţiei, capacităţii de a generaliza, a reformula o problemă, etc.
In funcţie de domeniul solicitat, în principal cel al gândirii convergente sau divergente, com-
ponentele care pot fi evaluate sunt cele din categoria aplicării sau explorării. Este evident faptul că acestea nu pot fi manifestate decât în condiţiile în care comportamentele de nivelul analizei, sintezei, evaluării, transpunerii sunt corespunzător însuşite.
Exemple:
Clasa/capitolul: Geografia continentelor, clasa a VII a/ Asia.
Obiectivul: Elevii trebuie să poată stabili o proporţie între două categorii de elemente.
Enunţul: In anul 1996, producţia mondială de oţel era de 6oo milioane tone. Din această
producţie, contribuţia Asiei era de 30%, iar Japonia a produs, în acelaşi an,
50% din producţia Asiei:
(I). Care a fost producţia de oţel a Asiei?
(II).Care a fost producţia de oţel a Japoniei?

3.2 Itemi de tip eseu (structurat sau nestructurat).
Eseul permite evaluarea globală a unei sarcini de lucru din perspectiva unui obiectiv care nu poate fi evaluat eficient, valid şi fidel cu ajutorul unor itemi obiectivi sau semiobiectivi. Acest tip de itemi pune în valoare abilitatea de a evoca, organiza şi integra ideile; abilitatea de exprimare în scris precum şi abilitatea de a realiza/ produce interpretarea şi aplicarea datelor.
Itemul de tip eseu cere elevului să construiască, să producă un răspuns liber în conformitate cu un set de cerinţe date.
3.2.1 Eseu structurat sau semistructurat, în care, cu ajutorul unor indicii, sugestii, cerinţe, răspunsul aşteptat este ordonat şi orientat.
Exemplu :
Clasa/capitolul : Geografia României, clasa a VIII a/ Geografie fizică.
Obiectivul: Elevii trebuie să poată caracteriza o unitate de relief învăţată, după o schemă.
Enunţ: Caracterizaţi, la alegere, o unitate de relief, dintre Munţii Apuseni şi Podişul Getic,
urmărind: limitele, aspecte ale reliefului (patru aspecte specifice şi patru diviziuni),
clima (temperatura medie anuală, influenţe climatice), apele (două râuri şi un lac),
solul şi tipul de vegetaţie.
3.2.2 Eseu liber ( nestructurat) care valorifică gândirea, scrierea creativă, imaginativă, orginalitatea, creativitatea, inventivitatea,etc.
Exemplu :
Clasa/capitolul : Geografia umană şi economică a lumii, clasa a X a/ Industria.
Obiectivul: Elevii trebuie să fie capabili să caracterizeze industria unei ţări sau regiuni.
Enunţ: Caracterizaţi, în maximum două pagini, industria